Cum să îți întărești încrederea de sine?

Încrederea de sine este un aspect esențial al vieții noastre, influențând modul în care interacționăm cu ceilalți și cum ne percepem propriile capacități. O încredere de sine solidă ne ajută să depășim provocările, să atingem obiectivele și să trăim o viață mai împlinită.

Lumea în care trăim ne descurajează în ceea ce privește cultivarea încrederii și respectului de sine. Din cauza inconsistenței vieții, a lipsei unor modele valoroase și a lipsei educației în acest sens, dar și cu foarte puține lucruri care să ne inspire încredere în general, lipsa încrederii de sine este un dezavantaj enorm. Stabilitatea și siguranța pe care nu reușim adesea să le găsim în exterior, trebuie să fie cultivate în interiorul nostru. Astfel, cultivarea încrederii și a respectului de sine prin construirea unei personalități puternice, conștientizarea propriei identități, a valorilor și a capabilităților proprii devine un lucru esențial pentru o viață fericită și pentru atingerea obiectivelor personale.

Întărirea încrederii de sine este un proces continuu care necesită timp și efort. Nu uita că fiecare pas mic contează și fiecare succes, oricât de mic, te aduce mai aproape de obiectivul tău. În acest articol îți vom oferi informații despre încrederea de sine și câteva sfaturi și strategii pentru cum o poți cultiva într-un mod sănătos. Prin aplicarea acestor strategii, poți dezvolta o încredere de sine solidă și durabilă, care te va ajuta să te bucuri de o viață mai împlinită și să atingi succesul în tot ceea ce îți propui.

Semnificația încrederii de sine

Încrederea de sine este o trăsătură psihologică esențială, caracterizată printr-o percepție pozitivă și realistă a propriei persoane și a capacităților proprii. Ea se referă la credința în propria valoare, competență și abilitate de a face față provocărilor și de a atinge obiectivele propuse. Încrederea de sine influențează modul în care ne raportăm la noi înșine și la lumea din jur, afectând deciziile pe care le luăm și felul în care interacționăm cu ceilalți.

Ea este de obicei influențată atât de factori externi, cât și de factori interni. Prin factori externi ne referim la mediul din care face parte o persoană. În acest mediu găsim influențele persoanelor apropiate, mesajele transmise verbal sau non-verbal, experiențele, dar și comunitățile și grupurile din care facem parte. Factorii interni sunt cei intrinseci, care ne influențează din interiorul nostru, precum  ideile, convingerile sau comportamentul. Toți acești factori ne influențează în mod direct sau indirect nivelul de încredere și respect față de sine.

Încrederea de sine, respectul de sine și stima de sine

Încrederea de sine, stima de sine și respectul de sine sunt concepte interconectate, dar distincte, fiecare având un rol specific în sănătatea noastră psihologică și emoțională.

Încrederea de sine este credința în capacitățile proprii și în abilitatea de a face față provocărilor și de a atinge obiectivele propuse. Se manifestă în contextul realizării unor sarcini specifice sau în diferite situații. Ea implică sentimentul că poți reuși într-un anumit domeniu sau activitate și este influențată de experiențele de succes și eșec în diverse activități.

Stima de sine se referă la evaluarea generală și emoțională a valorii proprii, la cât de mult ne apreciem și ne respectăm pe noi înșine ca persoane. Este un concept global care reflectă sentimentul general de valoare personală. Implică acceptarea de sine și recunoașterea punctelor forte și slăbiciunilor. Este relativ stabilă în timp, dar poate fi influențată de experiențele de viață și de interacțiunile sociale.

Respectul de sine este un aspect al stimei de sine și se referă la recunoașterea și aprecierea propriei valori, demnități și drepturi ca ființă umană. Implică tratamentul propriu cu demnitate și onestitate. Este legat de modul în care te tratezi pe tine însuți și de așteptările pe care le ai în privința modului în care ești tratat de alții și este influențat de valorile și credințele personale despre ce înseamnă să fii respectat.

Astfel, încrederea de sine poate contribui la stima de sine. De exemplu, realizările într-un anumit domeniu pot crește sentimentul general de valoare personală. Stima de sine influențează încrederea de sine. O persoană care se apreciază pe sine va avea mai multe șanse să încerce activități noi și să aibă încredere în abilitățile sale. Respectul de sine este un aspect esențial al stimei de sine. O stima de sine sănătoasă include respectul pentru propria persoană și pentru drepturile și demnitatea personală.

Există prea multă încredere de sine?

La fel cum nu există un concept precum prea multă imunitate sau prea multă sănătate, la fel este și în cazul încrederii de sine. Este important de menționat că încrederea de sine tinde adesea să fie confundată cu lauda sau aroganța, însă ceea ce nu știe multă lume este că persoanele lăudăroase sau arogante sunt departe de a avea încredere și respect de sine. Persoanele cu o încredere de sine crescută nu simt nevoia să se afișeze ca fiind superiori celorlalți și nu fac lucruri doar pentru a le demonstra altora valoarea lor. Persoanele cu o încredere de sine sănătoasă nu simt nevoia să se compare cu ceilalți. Ele se bucură de faptul că sunt cine sunt, nu pentru că ar fi mai bune decât ceilalți. De asemenea, de cele mai multe ori, persoanele care nu au încredere de sine se simt inconfortabil sau chiar amenințate de cei cu o încredere de sine sănătoasă. Astfel, cei care sunt siguri pe ei sunt denumiți aroganți sau îngâmfați.

Cum se formează încrederea de sine?

Încrederea de sine se dezvoltă încă din primele zile de viață și se construiește progresiv în timpul copilăriei și al adolescenței. Dezvoltarea ei se realizează prin diversele reușite și prin influențele celor din jur, dar mai ales ale părinților. Conform Marie Haddou, părinții au un rol extrem de important în ceea ce privește nivelul încrederii de sine al copiilor lor. Fiecare etapă din copilărie și adolescență are ca scop testarea și creșterea sau scăderea nivelului de încredere de sine. Aceste experiențe nu ar trebuie să se finalizeze nici cu prea multe eșecuri, nici să implice prea multe riscuri. În acest sens, pot interveni părinții, care pot ajuta copilul să înfrunte și să depășească aceste provocări. Părințio trebuie totuși să nu fie nici prea exigenți, dar nici să îi ofere copilului sprijin exagerat. Trebuie să existe un dozaj echilibrat pentru ca acesta să dezvolte un nivel sănătos al încrederii și stimei de sine.

În cazul în care în copilărie o persoană s-a simțit respinsă sau abandonată emoțional de părinții săi, ca și adult va fi dependent de ceilalți, anxios atunci când vine vorba despre provocări, nesigur pe sine și pe propriile forțe, se va simți neputincios și inferior. În cazul în care o persoană a avut niște părinți superprotectivi, va deveni dependentă de alte persoane, îi vor lipsi inițiativa și ambiția și nu va avea curajul necesar pentru a realiza lucruri de unul singur. Părinții idolatri, care și-au idolatrizat copilul și i-au oferit o admirație exagerată, îl vor transforma pe acesta într-o persoană arogantă, plină de sine, care nu își va cunoaște niciodată adevărata valoare, se va simți pierdut și va avea dificultăți în relaționarea cu cei din jur. În cazul părinților tiranici, exagerat de exigenți, care pretind mereu ca copilul lor să fie cel mai bun la orice și care nu îi oferă libertatea să ia decizii de unul singur, pe motiv că ei ar știi ce este cel mai bine pentru copilul lor, acesta va deveni un adult care se simte neîndreptățit și frustrat, iar viața sa va fi plină de nesiguranță și frica de a nu fi conform așteptărilor.

Importanța încrederii de sine

Încrederea de sine este o componentă esențială a sănătății mentale și emoționale, influențând numeroase aspecte ale vieții unei persoane. Cultivarea încrederii de sine poate aduce beneficii semnificative, contribuind la succesul profesional, relațiile interpersonale sănătoase, reziliența și fericirea generală. Prin conștientizarea importanței acesteia și prin dezvoltarea unor strategii de consolidare a încrederii de sine, putem face lucruri de care nu știm că suntem de fapt capabili. Un nivel sănătos al încrederii de sine ne poate oferi puteri neașteptate.

Avantajele unui nivel de încredere de sine sănătos

1. O imagine de sine pozitivă

O încredere de sine solidă contribuie la o imagine de sine pozitivă, care este esențială pentru stima de sine. O persoană cu o stimă de sine ridicată se simte valoroasă și demnă de respect, spre deosebire de o persoană cu o stimă de sine scăzută, care poate ajunge victima abuzurilor, dependențelor, a relațiilor toxice și a manipulării.

2. Reducerea riscului de probleme mentale și emoționale

Persoanele cu încredere de sine scăzută sunt mai predispuse la afecțiuni precum anxietatea, stresul cronic și depresia. Încrederea în sine ajută la combaterea gândurilor negative și la menținerea unei perspective pozitive asupra vieții.

3. Capacitatea de a face față provocărilor

Un nivel sănătos al încrederii de sine ne poate ajuta să facem față mai bine provocărilor de zi cu zi. De asemenea, încrederea de sine combate stresul nefundat și ajută la revenirea mult mai ușoară după un eșec sau o dezamăgire.

4. Luarea de decizii eficiente

Persoanele încrezătoare în propriile capacități sunt mai capabile să ia decizii rapide și eficiente, chiar și în situații dificile. De asemenea, încrederea de sine ne ajută să ne simțim mai siguri pe ceea ce ne dorim și să acționăm cu curaj pentru a obține aceste lucruri.

5. Performanță academică sau profesională

Încrederea de sine este adesea corelată cu o performanță mai bună în mediul profesional și academic. Aceasta stimulează motivația și determinarea de a atinge obiectivele stabilite. Persoanele încrezătoare sunt mai dispuse să își asume riscuri și să persevereze în fața obstacolelor, iar persoanele care cred în abilitățile lor tind să aibă de obicei rezultate mai bune.

6. Relații sănătoase

Se știe că încrederea de sine are o mare influență în ceea ce privește relațiile interpersonale, fie ele relații familiale, de cuplu, de prietenie, de afaceri sau de colegialitate. Toate aceste tipuri de relații pot fi sau nu sănătoase în funcție de nivelul de încredere și stimă de sine. O încredere de sine puternică ne permite să stabilim și să menținem limite sănătoase în relații, prevenind astfel abuzurile și manipulările. În plus, persoanele cu încredere de sine comunică mai eficient și sunt capabile să își exprime clar și într-un mod sănătos nevoile și dorințele.

7. Independență și autonomie

Persoanele încrezătoare își asumă responsabilitatea pentru acțiunile și deciziile lor, ceea ce le permite să își gestioneze mai eficient viața. Încrederea de sine contribuie la dezvoltarea autonomiei, permițând indivizilor să se bazeze pe propriile forțe și să fie mai puțin dependenți de validarea externă.

Semnele unui nivel de încredere de sine scăzut

1. Autocritică excesivă

Autocritica este un "simptom" uzual al lipsei încrederii de sine. Ea poate fi benefică în limite mici și ne poate ajuta să ne conștientizăm greșelile, însă autocritica excesivă este extrem de nesănătoasă. O persoană lipsită de încredere de sine tinde să se critice în mod constant, să se concentreze pe propriile defecte sau greșeli și își minimizează mereu reușitele sau calitățile.

2. Compararea constantă cu ceilalți

Persoanele care se simt neîncrezătoare tind adesea să se compare cu ceilalți în mintea lor. Ele se simt inferioare și tind să se concentreze pe lucrurile bune pe care le au alții, în timp ce în cazul propriei persoane se concentrează doar pe lucrurile rele. Aceștia simt adesea și frustrare, invidie sau resentimente față de persoanele pe care le consideră mai bune decât ele.

3. Dificultăți în luarea deciziilor

Persoanele care duc lipsă de încredere de sine au adesea dificultăți de a lua decizii chiar și în cele mai simple situații din teama de a nu greși. De asemenea, ele sunt într-o căutare constantă a validării externe. Au nevoia constantă de aprobare și confirmare din partea altora înainte de a lua o decizie.

4. Reticențe în exprimarea propriei opinii

Din dorința de a evita confruntări și neînțelegeri și din teama de a nu-i supăra pe ceilalți, persoanele neîncrezătoare în propriile forțe tind să nu își exprime mereu părerea adevărată. De asemenea, aceștia vor să evite respingerile și criticile și preferă de multe ori să se conformeze opiniilor altora.

5. Anxietate socială

Lipsa încrederii de sine duce adesea la anxietate socială, timiditate sau chiar izolare. Aceste persoane se simt adesea inconfortabil în contexte sociale și refuză să comunice prea mult din teama de a fi judecați de ceilalți.

6. Lipsa de energie și motivație

Aceste persoane se simt adesea descurajate. Consideră că nu merită să facă eforturi și să se zbată pentru un scop sau o idee, deoarece oricum nu vor avea rezultatele dorite. Astfel, se formează un cerc vicios, iar aceste persoane preferă să rămână în zona lor de confort și nu se vor autodepăși niciodată.

7. Dificultăți în relații

Aceste persoane tind să trăiască cu ideea că nu merită prea mult. Din aceste idei pornesc alte probleme mult mai grave în ceea ce privește relațiile lor interpersonale, cum ar fi permisivitatea excesivă, acceptarea lipsei de respect din partea celorlalți, teama de a spune "nu" și angajarea în relații abuzive, toxice, manipulare, etc.

Ce poate cauza lipsa încrederii de sine?

Încrederea de sine joacă un rol esențial în ceea ce privește sănătatea mintală și fizică, imaginea de sine și performanțele de zi cu zi. Adesea, lipsa încrederii de sine poate contribui la probleme precum:

• Depresie
• Anxietate
• Stres
• Dureri de cap
• Insomnii
• Afecțiuni ale sistemului digestiv
• Mânie excesivă
• Frustrări
• Relații toxice
• Dependențe (alcool, droguri, jocuri de noroc, etc.)
• Tulburări de alimentație sau mâncat excesiv
• Izolare și singurătate

Cum îți poți cultiva încrederea de sine?

1. Stabilește-ți obiective realizabile

Dorințele și visurile mărețe sunt un mod extrem de bun prin care să nu ne plafonăm, să ne dezvoltăm și să ne autodepășim constant. Totuși, de multe ori este mai bine să împărțim aceste obiective mărețe în câteva obiective mai mici pe care să le realizăm pe rând. Astfel, odată cu reușitele mici, ne putem crește treptat și încrederea de sine.

2. Practică compasiunea față de propria persoană

Încearcă să fii mai înțelegător cu tine însuți. De ce să fii înțelegător doar cu cei din jurul tău, dar cu tine însuți nu? Fii blând cu tine însuți și învață să te ierți pentru greșeli. Înlocuiește autocritica cu gânduri pozitive și constructive.

3. Nu te mai compara cu ceilalți

Fiecare persoană are drumul ei. Unii reușesc mai devreme, alții mai târziu. Fiecare persoană este diferită și unică, inclusiv tu. Fiecare persoană are calități și defecte, nu există un om perfect. De aceea, este important să nu te mai compari cu ceilalți și să te bucuri că ești tu. Ce rost are să îți pierzi timpul și energia uitându-te la ceilalți când ai atât de multe posibilități prin care să te descoperi pe tine, să te dezvolți și să te prețuiești.

4. Selectează-ți cu atenție oamenii din jurul tău

Persoanele din jurul nostru au o mare influență asupra noastră, deși de cele mai multe ori nu conștientizăm acest lucru. Înconjoară-te de persoane care te susțin și te încurajează, și evită pe cât posibil relațiile toxice și persoanele negative sau critice.

5. Dezvoltă-te și îmbunătățește-ți abilitățile

Pentru a-ți consolida încrederea de sine este important să învestești în dezvoltarea ta personală și profesională, dar și în autocunoaștere. Există o multitudine de moduri prin acre poți face acest lucru, inclusiv cărți, cursuri, seminarii, webinarii sau exerciții și tehnici.

Bibliografie

Haddou M., (2004). Cum să îți întărești încrederea în tine. Editura Trei

Schiraldi G. R., (2013). Manualul stimei de sine. Editura Curtea Veche

Branden N., (2008). Cei 6 stâlpi ai încrederii în sine. Editura Amsta Publishing