Efectele învățatului asupra creierului

Învățatul este un aspect fundamental al creșterii și dezvoltării umane. Nu este doar un mijloc de a dobândi cunoștințe, acesta având și efecte profunde asupra creierului. De la îmbunătățirea funcției cognitive până la sporirea memoriei și încurajarea proceselor de neuroplasticitate, efectele învățării asupra creierului constituie un factor important în dezvoltarea personală și cognitivă a unei persoane.

Precum spune, un citat celebru, "Repetiția este mama învățăturii."

De aceea, repetarea continuă a informațiilor este un proces care schimbă creierul. Oamenii de știință au descoperit faptul că creierul nostru continuă să se dezvolte de-a lungul anilor adolescenței, crezând că această dezvoltare se oprește odată cu atingerea vârstei adulte. Descoperirile mai recente au arătat că mintea umană continuă să se schimbe și să se dezvolte pe tot parcursul vieții noastre.

Cum funcționează creierul ?

Creierul nu este doar o bucată mare de țesut, acesta are funcții multiple în ceea ce privește corpul nostru și dirijează procesele ce au loc în acesta. El nu ne influențează doar dezvoltarea fizică, ci și dezvoltarea emoțională. Creierul este un organ complex și remarcabil care servește ca centru de comandă al corpului uman. Este responsabil pentru controlul și coordonarea tuturor funcțiilor corpului, precum și pentru prelucrarea și interpretarea informațiilor din mediul înconjurător. Acesta este compus din miliarde de celule nervoase, numite neuroni, iar acestea "comunică" între ele. Pe măsură ce învățăm ceva nou, celulele care trimit și primesc informații despre sarcină devin din ce în ce mai eficiente. Este nevoie de mai puțin efort pentru a semnala următoarea celulă despre ceea ce se întâmplă.

Creierul și distribuirea atenției

Cercetătorul american Nathan Spreng a descoperit că zonele creierului care permit oamenilor să acorde atenție au devenit cele mai active atunci când cineva a început o nouă sarcină. Dar aceste zone de atenție au devenit mai puțin active în timp, pe măsură ce oamenii devin mai familiarizați cu o sarcină. Aceștia susțin că pe măsură ce exersăm și devenim mai pricepuți la un anumit lucru, atenția la acel lucru scade treptat, lăsând loc pentru alte procese cognitive, nemaifiind nevoiți să ne gândim la acțiunea efectuată, aceasta venind cumva din inerție, formându-se un reflex cognitiv.

Cum ajută somnul la învățat ?

Multe persoane consideră că atunci când dorm iau o pauză de la învățat. Creierul nu își încetează activitatea nici măcar pe parcursul orelor de odihnă. De aceea, cercetătorii consideră că somnul este benefic învățării. Acest lucru se datorează faptului că, în timp ce dormim, creierul nostru stochează amintiri și informații noi din ziua precedentă. Astfel, un somn care nu a fost destul de odihnitor poate afecta capacitatea noastră de a ne aminti lucruri noi, și implicit procesul de învățare.

Graba strică treaba

Foarte mulți studenți încearcă să memoreze o mulțime de informații în noaptea dinaintea unui test sau examen. Ce nu știu aceștia este faptul că ei nu își vor aminti informațiile pentru mult timp. Un grup de cercetători de la Universitatea Heidelberg din Germania, au descoperit faptul că studiul trebuie făcut din timp și fără grabă, prin învățarea unei cantități mai mici de informație, pentru o mai bună stocare și înțelegere a informațiilor. De asemenea, în noaptea dinaintea examenului trebuie să oferi creierului o pauză și să dormi suficient pentru a fi destul de odihnit și încărcat cu noi informații.

Ce înseamnă neuroplasticitate ?

Creierul are o capacitate incredibilă de a se reorganiza prin reîncorporarea, modificarea și întărirea conexiunilor și căilor neuronale care sunt folosite frecvent. Spre exemplu, în cazul unui accident care a distrus funcția de locomoție a corpului, neuronii deteriorați nu se vindecă și nici nu se regenerează, în acea parte a creierului, dar totuși oamenii își pot recâștiga controlul asupra mișcării. Prin intermediul reabilitării și al fizioterapiei, care constă în antrenamente repetate ale mișcărilor, zonele nedeteriorate ale creierului își pot reconstrui conexiunile pentru a prelua funcția din zonele deteriorate. Astfel, se creează și se întăresc noi căi neuronale, pe măsură ce creierul "reînvie" pentru a controla mișcarea prin noi conexiuni.

Creierul are, prin urmare, un potențial imens de adaptare și schimbare. Cercetătorul Donald Hebb descrie că neuroplasticitatea este de fapt principalul mod prin care creierul învață, prin adaptarea și schimbarea conexiunilor neuronale cu experiența dobândită prin repetarea unor acțiuni și informații.

Astfel, putem spune că aceste principii de bază ale neuronilor și sinapselor, schimbarea și întărirea conexiunilor, stau la baza tuturor proceselor de învățare din creier.

Principiile creierului în ceea ce privește învățarea

1. Creierul are întotdeauna capacitatea de a învăța.

Creierul continuă să se schimbe constant prin învățare și noi experiențe de-a lungul vieții și nu devine niciodată fix, fiind mereu în schimbare. Prin urmare, inteligența unei persoane se referă mai mult la procesele care se produc în creier prin intermediul învățării pe tot parcursul vieții, și nu doar la abilitățile biologice înnăscute.

2. Învățarea este, în esență, ceva ce creierul face automat.

Pe măsură ce experimentăm situații diferite în viața noastră de zi cu zi, ne îndeplinim sarcinile zilnice, ne confruntăm cu probleme și găsim soluții, acele căi folosite în creierul nostru întăresc cel mai adesea conexiunile, formează obiceiuri, consolidează amintirile și îmbunătățesc abilitățile.

3. Se recomandă ca învățarea să implice crearea și întărirea conexiunilor neuronale dintre conceptele asociate, mai degrabă decât memorarea informațiilor pe de rost.

Bibliografie

Cunnington R. (2019), "Neuroplasticity: How the brain changes with learning", scienceoflearning.portal, accesat 26 iulie 2023, < https://solportal.ibe-unesco.o... >

Stevens A. (2014), "Learning rewires the brain", ScienceNewsExplores, accesat 26 iulie 2023, < https://www.snexplores.org/art... >