Importanța comunicării nonverbale și paraverbale

Comunicarea este indispensabilă, iar oamenii nu pot trăi fără să comunice, să se exprime și să interacționeze cu cei din jur. Fie că vorbim despre interacțiuni profesionale sau formale, despre cele în cadrul familiei sau în grupul de prieteni, comunicarea cu partenerul de cuplu sau ținerea unui discurs în fața unui public numeros, modul în care transmitem un mesaj contează extrem de mult.

Comunicarea nonverbală și comunicarea paraverbală sunt elemente esențiale ale interacțiunilor umane. Ele completează și îmbogățesc comunicarea verbală, oferindu-ne un instrument puternic prin care putem transmite emoții, intenții sau mesaje subtile. Deși cuvintele sunt esențiale, studiile arată că majoritatea mesajelor noastre sunt transmise prin mijloace nonverbale și paraverbale.

Prin cultivarea abilităților noastre de a înțelege și de a utiliza aceste forme de comunicare, putem deveni comunicatori mai eficienți și putem avea parte de interacțiuni mai eficiente și mai valoroase. În acest articol, vom explora comunicarea nonverbală și comunicarea paraverbală și vom înțelege cum contribuie ele la transmiterea mesajelor.

Ce este comunicarea nonverbală?

Comunicarea nonverbală implică transmiterea informațiilor fără a folosi cuvinte, prin intermediul gesturilor, posturii, expresiilor faciale și contactului vizual. Emoțiile precum fericirea, tristețea, furia și surprinderea sunt ușor recunoscute prin expresiile faciale. Mișcările mâinilor și brațelor pot accentua sau chiar înlocui cuvintele. De exemplu, un deget ridicat poate semnala dorința captării atenției ascultătorului, în timp ce brațele deschise pot semnifica deschidere și acceptare. De asemenea, modul în care stăm sau ne mișcăm poate indica nivelul de confort, încredere sau interes față de interlocutor. O postură dreaptă sugerează atenție și interes, în timp ce o postură relaxată poate indica de multe ori dezinteres sau plictiseală. Contactul vizual este și el un element extrem de important. Ochii sunt adesea considerați ferestrele sufletului. Contactul vizual direct poate indica sinceritate și interes, în timp ce evitarea privirii poate sugera nesiguranță sau lipsă de interes.

Tipuri de comunicare nonverbală

1. Expresiile faciale

Expresiile faciale sunt una dintre cele mai importante forme de comunicare nonverbală. Ele pot exprima o gamă largă de emoții și sunt direct corelate cu gândurile noastre. Conform Navarro J. (2008), expresiile faciale sunt un limbaj internațional și universal care a funcționat ca mijloc practic de comunicare, pentru facilitarea tuturor persoanelor, incluzând și persoanele cu dizabilități auditive sau verbale. Printre cele mai importante expresii faciale care oglindesc în mod direct gândurile și emoțiile noastre, putem enumera zâmbetul, râsul, încruntatul, ridicarea sprâncenelor și chiar privirea.

2. Gesturile

Gesturile includ mișcări ale mâinilor, brațelor și degetelor care pot completa, accentua sau înlocui cuvintele. Ca și exemple comune de gesturi, includem salutul, arătatul cu degetul, gesticulatul sau ridicarea degetului mare în semn de aprobare.

3. Postura corpului

Postura corpului nostru este extrem de importantă și poate fi un factor major într-o discuție importantă sau o întâlnire de afaceri. Ea denotă încrederea de sine sau lipsa acesteia, plictiseala sau interesul, deschiderea sau neacceptarea unei păreri sau persoane și multe altele. Aceasta poate fi influențată de mai mulți factori, precum clima sau temperatura, caracteristicile socio-culturale și chiar temperamentul. Persoanele cu un temperament coleric, de exemplu, sunt persoane care nu pot sta mult timp într-un loc și tind să își modifice adesea poziția și postura. 

4. Contactul vizual (Oculezica)

În cadrul interacțiunilor dintre două sau mai multe persoane, contactul vizual este responsabil de oferirea unui feedback important pentru ceea ce s-a discutat. Contactul vizual menținut denotă atenție asupra a ceea ce are de spus persoana cu care comunicăm, însă un contact vizual prelungit, peste 10 secunde ar putea produce disconfort. Cercetătorii susțin că contactul vizual "sănătos" ar trebui să dureze undeva între 3 și 10 secunde. În funcție de cultură și naționalitate, contactul vizual este văzut diferit. În cultura americană și europeană, contactul vizual este un semn de încredere de sine, respect și atenție asupra interlocutorului. Totuși, în culturile asiatice, contactul vizual ar putea fi văzut ca o lipsă de respect, mai ales în cazul interacțiunilor cu persoane cu statut social superior.

5. Distanța personală (Proxemica)

Proxemica se referă la utilizarea spațiului personal și distanței în interacțiuni. Diferite culturi au norme diferite privind distanța adecvată între persoane. Apropierea poate semnala intimitate sau agresivitate, iar distanțarea poate indica formalitate sau dezinteres.

6. Atingerile (Haptica)

Este important de reținut că atingerile cutanate depinde exclusiv de context și de relația dintre emițător și receptor. Spre exemplu, într-un context profesional, o persoană cu un statut social mai ridicat poate să atingă un angajat pe umăr, în semn de încurajare, însă dacă angajatul ar face acest lucru, cel mai probabil șeful său ar reacționa negativ. De asemenea, în cazul atingerilor mai intime, precum îmbrățișările sau săruturile, acestea sunt acceptate doar atunci când există o relație mai apropiată între emițător și receptor. Există și atingeri universal-valabile precum strângerea mâinii, care are loc de obicei între bărbați, în semn de salut și respect, iar în interacțiunile femei-bărbați, pe vremuri era extrem de populară formula de salut prin sărutarea mâinii femeii. Autoatingerile precum atingerea nasului, gâtului, scărpinatul în cap, aranjarea părului sau atingerea gurii au pot semnifica și ele neîncredere de sine, nesiguranță, anxietate, nedumerire sau gânditul profund asupra unei idei.

7. Îmbrăcămintea și aspectul fizic

Deși poate părea ciudat, aspectul fizic și vestimentația fac și ele parte din comunicarea nonverbală. Modul în care ne îmbrăcăm, ne coafăm părul sau cât de îngrijiți suntem, pot spune multe lucruri despre noi ca și persoane, inclusiv despre statutul social, educație, credințe, cultură sau gusturi. De asemenea, grija sau nepăsarea în cazul alegerii vestimentației și a aspectului fizic per total, în cadrul unei întâlniri importante sau a unui interviu de angajare pot influența pozitiv sau negativ părerile celorlalți despre propria persoană.

8. Comunicarea prin artefacte

Aceasta se referă la utilizarea obiectelor personale și a mediului înconjurător pentru a comunica. De exemplu, modul în care ne decorăm biroul sau casa poate spune multe despre personalitatea și valorile noastre.

9. Cronemica (Utilizarea timpului)

Modul în care gestionăm și percepem timpul poate comunica respectul, prioritățile și atitudinea noastră față de ceilalți. Punctualitatea poate indica respect și profesionalism, în timp ce întârzierea constantă poate fi percepută ca lipsă de respect sau dezorganizare.

Ce este comunicarea paraverbală sau paralimbajul?

Comunicarea paraverbală sau paralimbajul este modul în care transmitem un mesaj. Elementele paraverbale pot de multe ori, modifica sau chiar schimba complet sensul unui mesaj verbal. Mai exact, acesta include viteza cu care vorbim, tonalitatea vocii, care poate fi ridicată sau scăzută, volumul, pauzele în vorbire și calitatea vorbirii per total. Dacă de exemplu, ne aflăm într-o stare emoțională puternică, precum furia sau îngrijorarea, acest lucru se va reflecta în modul în care vorbim, prin comiterea greșelilor de exprimare, bâlbâială, un ton al vocii mai acut și un ritm al vorbirii mai rapid.

Paralimbajul are o importanță majoră în situațiile în care alte elemente nonverbale nu sunt implicate, precum în cazul convorbirilor telefonice. Paralimbajul este extrem de important și de multe ori crucial în cazul vânzărilor telefonice. Ritmul vorbirii, calitatea vorbirii, tonalitatea și volumul vocii vânzătorului sunt elemente care pot influența direct interesul, încrederea sau chiar decizia de cumpărare a potențialilor clienți vizați. De asemenea, în cazul convorbirilor telefonice care au loc între prieteni, familie sau colegi, este extrem de ușor să ne dăm seama când aceștia au o problemă, se simt rău, obosiți, stresați sau agitați, doar din modul în care comunică cu noi.

1. Tonul vocii

Tonul vocii poate transmite o gamă largă de emoții și atitudini. Un ton cald și prietenos poate sugera empatie și deschidere, în timp ce un ton aspru și rece poate indica distanțare sau ostilitate. De multe ori, tonul vocii poate influența părerile celor din jur despre noi și pot influența extrem de mult mesajul pe care vrem să îl transmitem. Spre exemplu, o sugestie spusă pe un ton aspru sau ridicat poate suna mai mult ca o acuzație sau începutul unei dispute. De aceea, trebuie să avem întotdeauna grijă la tonul folosit și să adoptăm mai degrabă un ton calm în fiecare interacțiune.

2. Volumul vocii

Volumul vocii poate comunica intensitatea emoțiilor noastre. O conversație purtată la un volum ridicat poate indica furie, entuziasm sau o situație de urgență, în timp ce un volum scăzut poate semnala timiditate, calm sau confidențialitate.

3. Ritmul (Viteza vocii)

Ritmul sau viteza cu care vorbim poate influența percepția mesajului. Vorbirea rapidă poate sugera nerăbdare, entuziasm sau nervozitate, în timp ce vorbirea lentă poate indica reflecție, seriozitate sau chiar plictiseală.

4. Intonația

Intonația se referă la modulațiile vocii care accentuează anumite cuvinte sau fraze, oferind claritate și evidențiind aspectele importante ale mesajului. O intonație variată poate face comunicarea mai interesantă și mai ușor de urmărit.

5. Pauzele și momentele de tăcere

Modul în care folosim pauzele și momentele de tăcere în discurs poate adăuga profunzime și semnificație mesajului nostru. Pauzele pot oferi timp pentru reflecție sau pot crea suspans, în timp ce tăcerile prelungite pot semnala tensiune, dezaprobare sau chiar disconfort față de interlocutor.

6. Accentul

Accentul poate dezvălui informații despre originea geografică sau culturală a unei persoane. De asemenea, accentul poate influența modul în care este perceput mesajul și poate adăuga o notă de autenticitate sau autoritate.

7. Articularea și claritatea mesajului

Articularea se referă la modul în care sunt pronunțate cuvintele. O articulare clară și precisă poate indica profesionalism și încredere, în timp ce o articulare slabă poate sugera nesiguranță sau lipsă de pregătire.

8. Fluența

Fluența se referă la fluiditatea vorbirii. O comunicare fluentă, fără întreruperi și bâlbâieli, poate transmite încredere și competență. Întreruperile frecvente pot indica nervozitate sau nesiguranță.

Importanța comunicării nonverbale și paraverbale 

Conform Argyle, Alkema & Gilmour (2003), care au efectuat un experiment în cazul comunicării nonverbale și paraverbale, concluziile trase au fost că oamenii sunt extrem de receptivi la aceste tipuri de comunicare și că reacționează cu o probabilitate de 5 ori mai mare la indiciile nonverbale și paraverbale, spre deosebire de cele verbale (în cazurile în care subiecții au fost supuși la nepotrivirea comunicării verbale și nonverbale, aceștia ignorau cuvintele).

Atunci când gesturile, postura, expresia facială, privirea, tonul vocii, viteza vorbirii, pauzele și calitatea vorbirii nu sunt în acord cu vorbirea efectivă, mesajul transmis se poate schimba total. Astfel, de aici putem deduce cât de importante sunt aceste tipuri de comunicare și cât de mult pot influența calitatea și semnificația informațiilor pe care dorim să le transmitem. Un mesaj transmis în corelație cu comunicarea verbală, fiind luate în considerare și comunicarea nonverbală și paraverbală, va fi un mesaj corect, ușor de înțeles și apreciat de toți ascultătorii.

Cum poți folosi comunicarea nonverbală și paraverbală în avantajul tău?

După cum ai văzut, comunicarea nonverbală și paraverbală sunt extrem de importante, de multe ori, chiar mai importante decât comunicarea verbală și pot influența extrem de mult mesajul transmis. De aceea, este important să știi cum să le folosești în favoarea ta.

În primul rând, este important să fii sincer și autentic, și să nu încerci prea mult să îți ascunzi emoțiile sau gândurile, decât în situațiile în care este neapărat nevoie. Atunci când zâmbești, zâmbește sincer și nu încerca să afișezi un zâmbet fals, acesta va fi identificat de către interlocutor și poate crea nesiguranță sau neîncredere. Nu uita să menții contactul vizual, el arată că ai încredere în tine și dă senzația că asculți cu adevărat informațiile care îți sunt transmise.

În ceea ce privește gesturile, încearcă să eviți să gesticulezi haotic, gesturile excesive pot distrage atenția de la ceea ce vrei să transmiți. De asemenea, atunci când asculți ce are de spus altă persoană, încearcă să eviți gesturile defensive precum încrucișarea brațelor. Adoptă în schimb gesturi care denotă deschidere și încredere, precum o postură dreaptă, mâini desfăcute și umerii relaxați. Nu uita de poziționarea corectă față de interlocutor. O distanță nici prea mare, dar nici prea mică față de acesta este indicată pentru a transmite un mesaj corect.

Tonul și volumul vocii sunt extrem de importante. Ele pot transforma un mesaj transmis cu intenții bune într-unul care poate părea rău intenționat sau deranjant. Asigură-te că volumul vocii tale este adecvat mediului. Vorbește mai tare în situații formale sau într-o sală mare și mai încet în conversații intime. De asemenea, un ritm moderat sugerează claritate și control. Vorbirea rapidă poate crea impresia de nervozitate, în timp ce vorbirea lentă poate indica seriozitate și reflecție.

Tehnici asociate minciunii și cum o putem depista

Nevoia de a distinge oamenii mincinoși de oamenii sinceri este esențială în interacțiunile umane. Stereotipurile adresate adesea mincinoșilor sunt tremuratul vocii, evitarea contactului vizual, înroșirea obrajilor, aplecarea capului sau bâlbâiala. De multe ori, mincinoșii nu simt vină, rușine sau teamă. Aceștia sunt siguri pe ei și folosesc anumite strategii de manipulare pentru a nu fi prinși.

Conform cercetărilor, persoanele care ascund adesea adevărul și preferă să mintă, se pot fi depistați prin repetarea acestor tehnici de a minți și formarea unor tipare specifice:

1. Tehnica spunerii adevărului într-un mod mincinos

În această situație, mincinosul transmite un mesaj adevărat, dar folosește comunicarea nonverbală și paraverbală în avantajul său. Mai exact, acesta va spune adevărul, dar pe un ton ironic sau sub formă de glumă. În acest caz, emițătorul transmite un mesaj verbal adevărat, însoțit de un mesaj nonverbal neadevărat, conducând partenerul de discuție într-o situație eronată.

2. Tehnica de a spune adevărul doar pe jumătate

Această tehnică poate fi încadrată și ca tehnică de persuasiune, prin capacitatea sa de a evidenția doar aspectele pozitive ale unei persoane într-o anumită situație, și de a elimina sau ignora aspectele negative. În acest caz, mincinosul va răspunde doar la întrebările care îl avantajează. Acesta folosește diversiunea pentru a distrage atenția de la aspectele care îl vor pune într-o lumină nefavorabilă. Conform Chelcea S. (2006), printre aceste strategii de distragere a atenției putem enumera umorul, ironia sau "despicarea firului în patru".

Bibliografie

Pânișoară O. I., (2006). Comunicarea eficientă. Editura POLIROM. 

Chelcea S., Ivan L. & Chelcea A., (2008). Comunicarea nonverbală: Gesturile și postura - Cuvintele nu sunt de ajuns. Editura Comunicare.ro

Navarro J., (2008). Secretele comunicării nonverbale: ghidul unui fost agent FBI pentru "citirea" rapidă. Editura Metorpress

Pease A., (1997). Limbajul trupului: Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. Editura POLIMARK