Psihologia inversă

Cu toții am folosit psihologia inversă, conștient sau inconștient, la un moment dat, pentru a ne atinge un scop. Psihologia inversă este o tehnică subtilă, dar eficientă și extrem de complexă, prin care putem influența deciziile celor din jur. Cu psihologia inversă putem influența comportamentul celorlalți și îi putem determina să facă exact opusul a ceea ce le este sugerat.

Această metodă exploatează dorința naturală de independență și tendința de a rezista presiunilor externe, fiind frecvent utilizată în diverse domenii, de la educație și parenting, până la marketing, vânzări și negociere.

Cum a apărut acest concept?

La baza psihologiei inverse se află conceptul de reactanță psihologică, introdus de psihologul Jack Brehm în anii 1960. Reactanța psihologică este răspunsul emoțional negativ pe care îl resimțim atunci când percepem că libertatea noastră de a alege este amenințată. Atunci când cineva încearcă să ne convingă să facem ceva într-un mod evident, putem simți un impuls de a face contrariul pentru a ne reafirma independența.

În practică, psihologia inversă implică sugerarea sau afirmarea a ceva ce este contrar intenției noastre reale. Spre exemplu, dacă un părinte îi interzice copilului său să mănânce dulciuri, acest lucru va stârni curiozitatea și dorința copilului de a le mânca.

Semne ale psihologiei inverse

Deși psihologia inversă este de obicei foarte subtilă, există totuși câteva semne pe care le poți recunoaște atunci când vine vorba de aceasta:

 1. Comentarii exagerat de negative care par destinate pentru a obține o reacție

Aceste comentarii pot avea o multitudine de forme și pot indica intenții ascunse negative sau egoiste. Totuși, nu în toate cazurile poate fi vorba despre ceva negativ. Spre exemplu, șeful tău ar putea face remarci precum „Nu ești persoana potrivită pentru un proiect atât de complicat” sau „Probabil că acest proiect este prea dificil pentru tine”, pentru a te motiva și a te face să vrei să îi demonstrezi că poți termina proiectul cu brio.

2. Simți că cineva vrea ca tu să faci ceva, dar nu ți-o spune direct

Utilizatorii psihologiei inverse evită să se impună sau să comande direct, deoarece scopul este de a face cealaltă persoană să ia decizia în mod voluntar. Ei vor încerca să fie discreți și să bată apropo-uri precum „Ar fi bine dacă ai putea veni cu o soluție, dar înțeleg dacă e prea greu pentru tine.”

3. Comportamente nonverbale suspecte

Pe lângă declarațiile verbale, comportamentele non-verbale pot juca și ele un rol important în aplicarea psihologiei inverse. Gesturi de îndoială, cum ar fi ridicarea sprâncenelor sau un zâmbet ironic, atunci când sugerează că ceva ar fi prea dificil sau neinteresant sau schimbarea tonului vocii care indică descurajare sau scepticism, chiar dacă cuvintele par neutre, pot fi semne ale psihologiei inverse. Dacă vrei să afli mai multe despre limbajul nonverbal, citește articolul Importanța comunicării nonverbale și paraverbale.

4. Cealaltă persoană are mai mult de câștigat

De cele mai multe ori, utilizarea psihologiei inverse se naște din dorințe egoiste. De multe ori, oamenii vor încerca să își atingă scopurile prin intermediul altora și se vor folosi de tehnici de psihologie inversă. Atunci când sesizezi insistențe care par a fi bazate pe psihologia inversă și știi că persoana în cauză are ceva de câștigat dacă tu alegi să faci ceea ce „nu insinuează” aceasta, situația este destul de clară.

Psihologia inversă în educație

Psihologia inversă este adesea utilizată de părinți și educatori pentru a influența comportamentul copiilor. Copiii, în special cei mai tineri, tind să testeze limitele și să respingă instrucțiunile directe. Prin utilizarea psihologiei inverse, adulții pot motiva copiii să adopte comportamente pozitive prin sugerarea subtilă a opusului.

Psihologia inversă și persuasiunea

Principiul care stă în spatele psihologiei inverse este că insinuarea opusului a ceea ce ne dorim poate influența cealaltă persoană să se angajeze în acțiunea pe care o dorim de fapt. Deși poate părea inofensivă, această tehnică poate deveni foarte ușor o tehnică de manipulare și persuasiune. Pe lângă faptul că persoana căreia îi este aplicată psihologia inversă nu este conștientă de acest lucru, ea poate deveni victima unor dorințe sau scopuri ascunse și negative.

Deși psihologia inversă poate fi un instrument puternic, este important să fie utilizată cu discernământ și etică. Manipularea comportamentului poate avea consecințe negative dacă este folosită în mod abuziv sau în scopuri egoiste. Nu uita! Ce ție nu îți place, altuia nu-i face.

Psihologia inversă în marketing și vânzări 

Specialiștii în marketing și publicitate folosesc adesea psihologia inversă pentru a crea campanii publicitare eficiente. De exemplu, un anunț care sugerează că un produs este disponibil doar pentru o perioadă limitată poate determina consumatorii să-l cumpere din teama de a nu pierde ocazia. De asemenea, în negociere, psihologia inversă poate fi utilizată pentru a crea percepția de control și pentru a încuraja partenerul de negociere să accepte condiții favorabile. O tactică comună este de a face o ofertă inițială mai puțin atractivă, știind că potențialul client va fi mai dispus să accepte o a doua ofertă care pare mai avantajoasă în comparație cu prima.

Cum ne protejăm de psihologia inversă?

Recunoașterea psihologiei inverse poate necesita un ochi atent și o înțelegere mai profundă a contextului și a relației dintre persoanele implicate. Observarea acestor semne și comportamente poate ajuta la identificarea momentelor în care această tehnică este utilizată și la înțelegerea motivațiilor din spatele acțiunilor altora. Fiind conștient de aceste semne, poți gestiona mai bine situațiile și reacțiile tale, evitând manipularea involuntară.

După ce ai reuși să identifici psihologia inversă în comportamentul celorlalți, încearcă să evaluezi singur cum este mai bine să acționezi. Amintește-ți mereu care sunt scopurile și obiectivele proprii, ceea ce îți dorești cu adevărat și identifică lucrurile pe care nu le-ai face niciodată de bună voie. După ce ai clar în minte aceste imagini, acționează în consecință, indiferent de dorințele și interesele celorlalți.

Când nu funcționează psihologia inversă?

1. Dacă persoana în cauză cunoaște cum funcționează conceptul de psihologie inversă

Atunci când ne dăm seama de intențiile de control sau manipulare ale celorlalți este ușor să ne desprindem de situație și să o gestionăm cu tact în așa fel încât să nu ajungem în postura în care să facem anumite acțiuni în scopul altora, pe care în mod normal nu le-am face.

2. Dacă persoana țintă are încredere în persoana care aplică psihologia inversă

În acest caz „victima” nu va simți nevoia de a pune la îndoială spusele celuilalt și va crede pe cuvânt îndrumarea sa. Spre exemplu, în cazul în care un profesor ar încerca să motiveze elevii prin psihologia inversă, aceștia ar putea să creadă pe cuvânt ceea ce le transmite acesta.

3. Dacă persoana țintă are o stimă de sine scăzută

În cazul în care persoana vizată are o stimă de sine scăzută și are o părere proastă despre propria persoană nu se va simți ambiționată sau motivată atunci când cineva îi aplică psihologia inversă. Cel mai probabil, va crede pe cuvânt ceea ce i se transmite.

Cine este vulnerabil la psihologia inversă?

Din cauza faptului că psihologia inversă este eficientă atunci când autonomia noastră pare să fie amenințată, aceasta poate fi extrem de eficientă în cazul copiilor, adolescenților și tinerilor. Aceștia sunt predispuși să își afirme autonomia din cauza identității lor neconturate și fragile și vor fi cei mai dornici să demonstreze contrariul sau să caute validare realizând opusul a ceea ce li se spune să facă. 

O altă categorie de oameni predispuși la a cădea în capcana psihologiei inverse sunt rebelii și nonconformiștii. Ei încearcă mereu să fie diferiți și au o nevoie de afirmare mai mare ca altor persoane. Acest aspect îi face mai predictibili în ceea ce privește psihologia inversă.

Când poate fi dăunătoare psihologia inversă?

Psihologia inversă trebuie întotdeauna să fie abordată cu prudență. Deși este o tehnică eficientă și inofensivă, ea poate deveni un obicei care poate provoca rău, atât pentru propria persoană, cât și pentru ceilalți. Dacă ea este practicată de către părinți în cazul copiilor lor, ei pot înțelege aceste tactici și le pot folosi mai departe pentru a manipula alți copii la rândul lor. De asemenea, ea poate duce la neîncredere și la sentimentul de control, aspecte care pot deteriora în timp anumite relații.

În concluzie, psihologia inversă este o tehnică fascinantă și complexă. Cunoașterea și înțelegerea acesteia oferă atât oportunități de influențare pozitivă, cât și mijloace de protecție împotriva manipulării. Fiind conștienți de puterea psihologiei inverse, putem naviga mai eficient printre interacțiunile noastre zilnice și putem lua decizii mai informate și autonome. De asemenea, prin cunoașterea tehnicilor de psihologie inversă putem afla intențiile ascunse ale celorlalți și ne putem da seama care sunt persoanele nepotrivite din viața noastră. Protejarea împotriva psihologiei inverse necesită conștientizare, reflexie și o bună gestionare a emoțiilor și reacțiilor.

Bibliografie

Sinha I. & Foscht T., (2007). Reverse Psychology Marketing: The Death of Traditional Marketing and the Rise of the New Pull Game. Palgrave Macmillan. 

Shepard K., (2016). Reverse Psychology: The dirty little secrets that you wish you knew. We Cant Be Beat LLC.

Cherry K., (2023,). How does reverse psychology work? Verywell Mind. https://www.verywellmind.com/w...

Ababei, I. (2023). SECRETELE PSIHOLOGIEI INVERSE - Sursa de Motivatie Zilnica. Sursa De Motivatie Zilnica. https://sursademotivatie.ro/se...

Lazaroni F.,  (2023). Psihologia inversă - Flavia Lazaroni. Flavia Lazaroni. https://flavialazaroni.ro/psih...